In bataia vantului

Nu vreau sa il pierd si nu vreau sa ma piarda.
A zis ca mai bine investesti timp si sentimente intr-o persoana formata corect decat intr-una care are lipsuri sau care a crescut in bataia vantului. Eu am crescut in bataia vantului pentru ca asa a fost viata mea, am facut ce am putut sa fie bine in limitele a ceea ce am fost si atat cat m-a dus mintea. Din pacate, a existat acest episod si nu m-a dus bine. O greseala, insa in rest m-am straduit, am facut o scoala buna, am un loc de munca bun, ma trag in sus. A trebuit sa cad, sa ma lovesc pentru a mai invata o lectie. Am crescut in bataia vantului, greseala ramane greseala, insa pot sa fiu tot ce imi doresc sa fiu atata timp cat lupt pentru acest lucru. Vreau sa il fac mandru de pasii pe care ii voi face pe mai departe. Sa fie langa mine sa vada.

Sunt atat de suparata pe mine din cauza a ce am facut incat cred uneori sa merit toata aceasta durere, ca merit sa ma lase si chiar lucruri mai rele. Eu stiu ca i-am oferit tot ce am avut sa ofer, ca am fost sincera, ca m-am sacrificat pe mine pentru el si pentru noi, i-am dat lui cat nu am dat toata viata mea nimanui, mult suflet, prea mult suflet.

Am puterea sa fiu tot ce trebuie sa fiu, sa aleg lumina, sa cresc, dar ar durea prea tare sa le fac de una singura.
Stiu ca in clipa cand va pleca, eu voi ramane in bataia vantului. Chiar daca am acum radacini care sa ma tina locului, vantul ma va rani si voi fi atat de singura.