Vina mea

Este vina mea si mi-o asum. Daca pe 31 august va zice ca s-a terminat, nu pot sa zic ca nu inteleg de ce. Voi intelege pentru ca ceea ce am facut este atat de grav si eticheta este atat de umilitoare incat nu am incotro. Chiar daca asta va insemna sa raman pentru totdeauna doar atat. 

Este vina mea si imi asum ca nu am dat dovada de principii, ca am fost usoara, ca m-am purtat ca o curva. Nimeni nu ar vrea asa ceva in viata lui. Cu atat mai putin el. 
Eu sper ca in 2 ani si jumatate m-a vazut pe mine, pe "aia" care il iubeste si ca iubirea asta ii va da putere sa inteleaga ca eu sunt acel 1% care face diferenta din toate cazurile cand e oferita a doua sansa si totusi oamenii aleg sa recidiveze. 
Sufar teribil pentru ce am facut. E o furie cumplita care ma apuca. De parca toata frumusetea lumii e irosita pe mine, iar eu nu o merit. Mi-e frica de intunericul pe care il inseamna tot ce va urma dupa ce el va zice nu. Mi-e frica de cumplita disperare a iremediabilul, ca demonul asta a invins cand doar binele trebuie sa invinga.

E cu atat mai greu pentru ca e vorba de mine. Pentru ca eu stiu ce e in sufletul meu. Stiu cata iubire curata am investit in acest om, cata speranta si cata dorinta de mai bine. Eu stiu cat ma chinuie trecutul, imposibilitatea de a alege din nou, de data asta corect, asa cum imi doresc, eticheta. 
Eu stiu cum toate astea se imbina in sufletul meu si ma sufoca. 
Ma sufoca sa nu pot fi mai mult decat femeia care a gresit, ma sufoca sa il iubesc atat de mult si sa am nevoie de prezenta lui in viata mea. 
Ma gandesc la urmatoarea zi fara el si nu vad decat intuneric. Mi-e atat de frica de intuneric. Doamne cat de frica imi e! 
As vrea atat de mult sa aiba puterea de a ma accepta, de a crede in mine, de a ma vrea in viata lui pentru tot ceea ce sunt dincolo de aceasta greseala. Eu stiu ce e in inima mea si vad ca e o infinita putere de a fi tot ce e bine sa fiu; daca nu ar fi hotararea asta, eu singura m-as pune pe pamant si as astepta putrezirea. Dar, il iubesc si vreau sa fiu mai buna pentru mine insami in primul rand, iar el sa se bucure de reusita mea.