Netul e plin de citate despre regret si majoritatea lor vorbeste despre indrazneala, despre a face lucruru ca sa nu regreti mai tarziu. Este perfect corect sa fim curajosi si sa profitam de sansele vietii, dar numai avand o judecata buna.
Daca ar fi sa ne luam dupa citatele respective, am putea spune ca orice fapta este binevenita pentru ca se adauga la experienta... sau la cazier.
In viata ai nevoie de curaj. Dar decat sa iti para rau ca ai facut un lucru rau pe care nu mai ai cum sa il stergi, mai bine regreti ca nu ai facut. Poti tu sa iti duci prezentul impecabil si sa compensezi trecutul printr-un prezent corect, si cu siguranta vei reusi pentru ca oamenii invata din greseli, dar pata trecutului va plana mereu.
Societatea ne invata sa fim lejeri privind faptele noastre, sa credem ca e "cool" sa faci lucruri stupide. "Partea intunecata" este la moda. Este ok sa fii "used", folosita. Negativul e vazut ca fiind pozitiv.
Daca nu ai niste repere in familie sau pe cineva care sa te ghideze te poti pierde foarte usor: sa ajungi sa crezi ca ce e rau poate fi bine si ce e bine poate fi rau. Cand de fapt, binele e bine si raul e rau.
In prezent, insa, ochii nostri nu mai stiu sa distinga. Ca tineri, vrem sa fumam pentru ca e bine sa faci parte dintr-un grup, sa te culci cu cineva din prima e ok, pentru ca altfel nimeni nu te mai vrea.
Si daca nu ai niste valori insuflate de familie sau societate, daca mai suferi si de nesiguranta sau nu esti inca format ca om...le vei face.
O sa spuneti cine s-a gasit sa dea sfaturi. O fac pentru ca eu am realizat tarziu aceste lucruri. Le-am realizat cand o comisesem grav deja, dar acum sunt sigura de ele.
Stiu ce fel de om am fost, stiu ce fel de om sunt acum avand o extra-relatie de 2 ani.
Extra-relatie pentru care lupt sa nu se termine. Si stiti de ce? Pentru ca omul acesta cu care insel nu m-a invatat niciodata de rau, amandoi ne cerem iertare lui Dumnezeu pentru slabiciunea si minciunile rostite, dar ne si dam silinta sa fim cat putem de perfecti la celelalte capitole. Pentru ca ne iubim, pentru ca ne impingem unul pe altul sa fim mai buni.
Nu am scris mai sus despre a fi fara pacat (ar fi minunat sa reusim a fi astfel, dar prin firea noastra suntem predispusi la a gresi); eu vorbesc despre a nu fi nesabuiti. Despre a face niste lucruri pentru ca cei din jur le fac, despre a ne distruge viata neavand pretentii de la noi insine.
O viata avem si trebuie sa o traim ireprosabil.
Regretul meu este: http://regretulmeu.blogspot.ro/2014/04/regretul-meu.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu